ALLAH AKBAR (Allah cel Mare), inceputul rugaciunilor musulmane, a devenit sloganul reprezentativ al terorismului islamic care loveste necontenit. Allah Akbar a devenit un simbol al mortii care urmeza atunci cand acest inceput de rugaciune este strigat de teroristi pe strazile din Paris, din Moscova, din New York, din Londra, din Madrid, din Tel Aviv sau din Ierusalim.

De aceasta data , peste 120 de oameni au fost ucisi in Paris de animale cu chip de om care si-au inceput atacurile strigand Allah Akbar. Peste 300 de raniti sunt marcati, impreuna cu familiile lor pe viata, de acest ultim atac terorist care loveste Europa din nou. Socul acestor atacuri este cu atat mai mare cu cat teroristii care au comis aceasta ultima crima odioasa fac parte dintr-o masa imensa de alti indivizi odiosi care continua sa pregateasca urmatoarele crime indreptate impotriva umanitatii.

A venit vremea ca musulmanii, in special cetatenii europeni, sa isi faca vocea auzita: a venit vremea ca in moschei si in scolile islamice, cel putin in cele din Europa, sa inceteze predicile impotriva “infidelilor” (toti cei care nu sunt musulmani). A venit vremea ca imamii si conducatorii lumii islamice sa propovaduiasca, nu numai in engleza dar si in araba, respectul pentru viata si pentru semeni. A venit vremea ca societatea musulmana din Europa (si din intreaga lume) sa ii opreasca pe teroristii care cresc in sanul acestei societati, inainte ca ei sa masacreze oameni condamnati la moarte pentru inocenta si dorinta de isi traii viata liberi si in concordanta cu traditiile, educatia si cultura lor.

Iar daca musulmanii din intreaga lume, sau pentru ca nu vor sau pentru ca nu pot, nu isi unesc fortele pentru a isi controla fanaticii si pentru a pune capat terorismului Islamic raspandit in numele lor, atunci este cazul ca noi, toti ceilalti sa ne pregatim pentru a face fata, mai bine, valului de terorism   incurajat de toleranta, de umanitatea si de principiile de liberate si democratie pe care noi le pretuim atat de mult.

A venit vremea ca lumea occientala sa accepte responsabilitatea pe care o poarta pentru ca permite, in baza dreptului de libera exprimare, ca incitarea la ura sa fie promovata in scoli si in lacase religioase, nu numai in Orientul Mijlociu, dar chiar la ea acasa. In urma cu cateva zile Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a emis o hotarare judecatoreasca prin care a stabilit ca dreptul de libera exprimare nu poate fi invocat pentru a justifica antisemitismul. In baza acestui principiu nici ura promovata de intelectuali, de lideri religiosi si politici musulmani nu mai poate fi tolerata, indiferent impotriva cui aceasta ura, oarba, primitiva si ucigatoare, este indreptata.

In acest context trist si tulburator, apreciem mesajul de condoleante trimis de Seful Cultului Musulman din Romania. Avem indoieli fata de importanta pe care acest mesaj il va primii la nivel european dar pe plan local el este important pentru linistea pe care ni-o dorim aici in Romania. Nu putini sustin ca mesajul Sefului Cultului Musulman este lipsit de sinceritate si ca el ar fi dictat de o regula religioasa numita Taqiyya (inselarea celor care nu sunt musulmani pentru a apara interesele musulmanilor)

Chiar daca mesajul la care facem referire se inscrie in aceiasi categorie de condamnari publice din care face parte si condamnarea atacurilor exprimata de Presedintele Iranului, un terorist politic si un om diabolic, noi credem ca nu exista motive pentru care, in situatia data, Seful Cultului Musulman din Romania sa fie acuzat de lipsa de sinceritate.

In aceste momente tragice pentru umanitate gandurile si compasiunea noastra sunt cu familiile, din Franta, din Romania si din alte tari a caror cetateni au cazut victime ale fanatismului Islamic care, din nou, a lovit intreaga natiune franceza si ne-a cutremurat pe noi toti. Fie ca sufletele celor ucisi in Paris sa se odihneasca in pace. Sutelor de raniti le dorim insanatosire grabnica.

Maximillian Marco Katz